
Roman Polițist – Seria Logofătul Andronic – Rodica Ojog-Brașoveanu
Seria Logofătul Andronic readuce la viață Valahia sfârșitului de secol XVII și începutului de secol XVIII prin aventurile logofătului Radu Andronic, diplomat, spion și om de încredere al lui Constantin Brâncoveanu. Între curțile domnești ale Europei, comploturile Imperiului Otoman și frământările Țării Românești, Andronic străbate o lume plină de pericole și mistere.
Intrigi politice, conspirații, misiuni secrete și povești de dragoste se împletesc într-o captivantă frescă istorică, în care aventura și spionajul se îmbină cu farmecul romanului de capă și spadă. Considerată una dintre cele mai ambițioase creații ale Rodicăi Ojog-Brașoveanu, seria îl transformă pe eroul său într-un veritabil „James Bond al Valahiei”, prins într-un joc periculos al puterii și inteligenței.
1. Logofătul de taină – Primul volum din Seria Logofătul Andronic
Romanul urmărește itinerarul eroului pe drumurile sinuoase ale vremii, între o Europă sfâșiată de interesele marilor puteri, printre ale cărei mize se află și soarta Țării Românești.
Logofătul de taină este o poveste captivantă, cu iz istoric, uneori tristă, dar mereu palpitantă, cu personaje pitorești, lesne de îndrăgit, un clarobscur de patimi ucigătoare… Un roman clasic de capă și spadă, concentrând cu grație toate seducțiile genului. Toate acestea sub semnul autenticului și, încă o ispită pentru cititor, sub semnătura inconfundabilă a Rodicăi Ojog-Brașoveanu!.
„Călătorind pe drumurile Apusului împreună cu logofătul de taină Radu Andronic, vei vedea lăcașurile papistașe. Alături de acele catedrale, turlele Mitropoliei din București ți se vor părea șiștave, Biserica Scaune, o mogâldeață acolo… Nu cârni din nas și nu judeca, rogu-te, cu păcat. Arată îngăduință ctitorilor valahi, căci asemenea zidiri s-au înălțat în vremi tulburi, sub domnii scurte, când petica neagră de mazilire a capugiului poposea des pe umerii voievozilor.“
2. Agentul secret al lui Altin Bey – Al doilea volum din Seria Logofătul Andronic
În tumultuosul secol al XVIII-lea, în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu, logofătul Radu Andronic se află în mijlocul unei misiuni periculoase, străbătând curțile străine și luptând pentru a salva tronul țării de amenințarea turcilor.
El este un tânăr remarcabil, loial și curajos, dar, mai mult decât atât, este agentul secret al lui Brâncoveanu sau Altîn-Bey (Prințul Aurului), un personaj înzestrat cu o putere considerabilă.
Logofătul participă la o operațiune riscantă, la misiuni delicate, se luptă cu intrigi complexe și pasiuni încrucișate. Toate acestea se împletesc sub umbrela unei ficțiuni istorice rare în literatura română, cu un final magistral, în care Andronic înțelege că „domniile sunt trecătoare“, așa cum fusese avertizat chiar de tatăl său.
„Doamna Marica clătină capul cu gândul dus. O durea inima și o răceală ciudată îi coborâse în oase. Îl vedea pe Vodă acolo, în capul scărilor, poleit parcă în aur, rămas în priveala târgoveților. Era poate o nălucire, dar simțise primejdia dând târcoale Brâncoveanului.
Ochii îi căzură pe rubinul inelului. Sângele pietrei se întunecase. Șopti îngrozită:
– Sfântă Fecioară! Semnul morții!“
3. Ochii Jupâniței – Al treilea volum din Seria Logofătul Andronic
Încă o călătorie înapoi în timp, în care cititorul se întâlnește din nou cu logofătul Radu Andronic!
O femeie misterioasă, cu o privire ce răpește sufletele domnilor, stă în inima unei ficțiuni din istoria îndepărtată. Între arme și săruturi, povestea de dragoste își trăiește spectaculos viața.
„La un pas și jumătate în umbra voevozilor stăteau marii spătari, în coaste marii postelnici, căpeteniile steagurilor se înșiraseră cerc frânt, de-a valma cu ceilalți dregători. Credința în biruință le sprijinea fără vlagă inimile, dar nimeni nu îndrăznea s-o mărturisească. Cetluiau cu căutătura hoardele păgânilor, gata să se năruie asupra Valahiei.
Pricina pentru care toată suflarea românilor își cerceta moartea înălțând zid la Dunăre avea rădăcini în născocirile hiclenilor și a unor ochi cu putere satanicească, de pe malul Bosforului. Într-o seară de florar…“
4. Letopisețul de Argint – Al patrulea volum din Seria Logofătul Andronic
Rodica Ojog-Brașoveanu trimite cititorul cu secole în urmă, atunci când la tronul Țărilor Române se aflau încă domni pământeni. Despre aceste vremuri vorbește personajul-cheie al cărții, Dimitrie Cantemir, în letopisețul său „de argint“.
Intrigi boierești, comploturi, deghizări, lupte pentru tron, povești de dragoste – toate acestea incită la lectură și atrag cititorul în misterul unei lumi de mult apuse.
„Zorile frângeau noaptea și cărturarul trudea încă asupra slovelor… Despre izbânda Brâncoveanului însă, slujit cu credință de logofătul Andronic, despre cărțile îndreptate de Casandra din Brașov, hainia Măriei Doamna, isprăvile lui Rustan ori ale Domniei sale, Letopisețul de Argint nu pomenește cuvânt. Tot astfel, condur mic de atlas nu lasă urmă asupra vreunei pagini… Și nimeni nu știe că s-a călătorit prin astă viață, acum două sute și mai bine de ani, flacără de argint mistuită în vâltorile vremii, Xana, contesă de Radowicze.“
5. Vulturul dincolo de cornul lunii – Al cincilea volum din Seria Logofătul Andronic
Radu Andronic, slujitorul de taină al domnitorului Brâncoveanu, are de îndeplinit două misiuni foarte delicate și de importanță pentru Țara Românească: să-l prindă pe spionul Imperiului Otoman, cunoscut sub numele de Trandafirul, și să afle încotro a fugit boierul Gheorghiță Filipescu cu Smaragda, fiica boierului Dumitru Cerchez.
Două însărcinări la fel de dificile, dar nu imposibile, pentru cel mai bun spion al Cancelariei Negre. Însă…
Cum să afli cine este Trandafirul, când nimeni nu i-a văzut chipul? Și cum să spui înspre ce zări au apucat fugarii, când o prietenie din copilărie îi leagă? Și, mai ales, când știi că între Gheorghiță și Smaragda este dragoste mare și fără cale de curmat?
„De la Smaragda și Gheorghiță nimeni n-a primit veste. Și-au rătăcit urma în lume, dar, în lipsă de știre, oamenii simt nevoia a băsni. Unii zvonesc că s-ar fi statornicit în nemțime, alții le-au născocit bordei tocmai în celălalt capăt de lume spre a grămădi poște multe și gârlă mare între ei și blestemul părintesc. Iar alții zic că ar fi fericiți tare, făpturi binecuvântate, cărora Dumnezeu le-a hărăzit dar neasemuit: dragoste ce nu se stinge în veci.
Poate că așa e…“













Recenzii
Nu există recenzii până acum.